„Într-o seară din prima decadă a lunii august, curtea Muzeului Județean „Teohari Antonescu” a început să vibreze pe ritmul unui alt fel de istorie. Aici s-a jucat, magistral și în premieră pentru Giurgiu, o piesă de teatru scrisă parcă pe pământul urbei cu emoții de un copil ce și-a trăit frumoșii ani ai inocenței pe caldarâmul pe care noi, giurgiuvenii, pășim blazat și zilnic. Dincolo de interferențele temporale ale planurilor, epicul piesei te cucerește. În simplitatea aparentă a personajelor, trăsăturile nu sunt creionate. Sunt scrise adânc cu cărbune negru, pe un alb ancestral al inocenței, țesut din dăruire, iubire de familie, de pământ și de libertate.
Moștenirea tăcută e capabilă să transmită, dacă o lași să îți pătrundă intmitatea simțurilor, mai mult decât o sută de lecții de istorie. Să îți ofere răspunsuri directe sau ajutătoare la marile întrebări care, oricât de mult le-ai ocoli, vor veni la un moment dat inevitabil peste tine:
De unde vin?
Cine sunt?
Spre ce mă îndrept?”
Rândurile de mai sus ne-au fost transmise de managerul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Gabriel Dumitru și se referă la un eveniment din proiectul denumit „Generații-Moștenirea Tăcută”, care propune utilizarea teatrului ca mediu intrinsec de anulare a barierei dintre generații prin valorizarea procesului de împărtășire a poveștilor (despre „figurile legendare” dintr-o familie/comunitate) și a experiențelor cu valoare identitară, care pot insufla sentimentul de apartenență pentru generații diferite de oameni.
Ce impact au experiențele familiei asupra propriei noastre vieți? Cum ar fi dacă le-am cunoaște?
Pornim împreună într-o călătorie pentru a descoperi povești din trecut ale căror ecouri le resimțim și acum. „Generații – Moștenirea Tăcută” spune povestea unei familii surprinsă în momente esențiale existenței sale. Aceste povești ar putea fi ale tale. Spectacolul este recomandat părinților, bunicilor și tinerilor.
